Un nou episod din seria „șantierele blocate ale Timișoarei” îl are în prim-plan pe Cinematograful Dacia – un loc care, din spațiu de cultură, a devenit o rușine urbană și o povară pentru administrație și locuitori. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a luat atitudine într-un mesaj dur, acuzând frontal „țeparii” din construcții și dând semnalul unei schimbări de paradigmă în modul în care municipalitatea va trata viitoarele relații contractuale cu firmele de execuție.
Situat la demisolul unui bloc din zona Pieței Dacia, Cinematograful „Dacia” a fost inaugurat în anii ’80 și a funcționat până la sfârșitul anilor ’90. După închiderea sa, spațiul a fost folosit o perioadă drept internet café, apoi a fost complet abandonat. În 2017, jurnaliștii de la Radio Timișoara descriau locul ca un „decor pentru filme de groază”, devastat de hoți, locuit de persoane fără adăpost, cu infiltrații, mucegai și pericol permanent de incendiu. Asociația de proprietari din blocul de deasupra a tras multiple semnale de alarmă legate de starea avansată de degradare a clădirii.
După o luptă juridică între Primăria Timișoara și RADEF (Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor), administrația locală a câștigat dreptul de a prelua imobilul. A urmat licitația pentru renovare. Din păcate, aici începe episodul tragicomic al modernizării ratate.
Potrivit primarului Dominic Fritz, firma care a câștigat licitația pentru renovarea Cinema Dacia a oferit un preț semnificativ mai mic decât ceilalți competitori. Dar în loc să își respecte angajamentele, constructorul a lăsat lucrările baltă. În locul unei săli moderne de cinema, comunitatea are parte de un șantier abandonat de aproape un an. Contractul semnat avea termen de finalizare de 12 luni. Suntem deja în al patrulea an.
Primăria a reacționat în instanță: a solicitat penalități în valoare de 11,6 milioane de lei – aproape cât valoarea totală a contractului. „Țeapa are metodă,” spune Fritz. Constructorii intră la licitații cu prețuri mici, pentru a obține contractul, apoi presează autoritățile să accepte prelungiri și majorări de costuri, șantajând astfel bugetul public. Situația nu este unică – aceeași firmă a lăsat neterminate și lucrările la Liceul Lenau și Școala Generală 30.
Municipalitatea nu s-a limitat la a reclama situația public. Primarul Timișoarei a anunțat că firma a primit două certificate negative, ceea ce o exclude de la participarea la licitații publice în următorii ani. Firma a încercat să conteste aceste măsuri în instanță, însă Primăria a câștigat.
„În trecut, firmele nu prea au fost pedepsite pentru aceste comportamente… cine știe, poate au și cotizat zeciuiala la cine trebuia,” insinuează Fritz, sugerând o posibilă complicitate între administrațiile trecute și constructorii neserioși. Acum, spune el, „vremurile acelea au apus”.
Mesajul lui Dominic Fritz este clar: orașul nu mai tolerează contractori care trag de timp, cer bani în plus sau abandonează lucrările. „Neserioșii să se abțină să mai vină la licitații, altfel îi pocnim cu litigii până când recuperăm ultimul leu,” punctează ferm edilul.
Această atitudine vine într-un moment critic, când orașul are în derulare mai multe proiecte de infrastructură și modernizare. Timișoara nu-și mai permite pierderi de timp și bani din cauza unor companii care tratează contractele publice cu dispreț.
Cazul Cinema Dacia rămâne un simbol al nepăsării și al complicităților din trecut, dar poate deveni și un exemplu de resetare a standardelor de integritate în administrația publică locală. Ce va fi cu cinematograful? Rămâne de văzut. Dar dacă mesajul ferm transmis de primar va fi susținut și de instituții, justiție și comunitate, Timișoara ar putea fi printre puținele orașe din România unde firmele neserioase nu mai găsesc teren fertil.